porno

nu-i vorba de istoricul tău de căutare

/ clear browsing data / 

 

lucrul de care nu ai avut curajul

să te desparți brutal –

singurătatea ta lipicioasă creștea

printre degetele mâinii drepte

ca un sâmbure în mijlocul piersicii

 

(îți căutai șervețelele

între țipete și respirații grele

orgasm generos și teama

de a nu fi ridicol)

prea târziul acela …

sunt zile în care

minciunile ne țin loc de acoperiș

iar amintirile se nasc în umbra

perdelei

 

sunt (și) zile în care

deformez realitatea

doar ca să-ți ung trupul

cu respirații & surâsuri lubrice

iar seara

îți golesc sertarele de amintiri

Astazie

cum e să înduri astazia de vară

iubito

 

ai uitat că îți plăcea să cazi

în hainele mele

în patul meu

ca o piersică afectată de mană

 

erai liberă de orice culoare iar eu

te priveam prin hubloul ăsta jegos

cum îți mișcai ușor degetele

așteptând să faci un gest care să lase

urmele unui tren pe șine

 

deschizi o sticlă de tonic

mergi în echilibru pe marginea patului

// dacă te poticnești acum

n-o să-ți mai iasă ce ai de gând

 

și zâmbești –

mă încearcă un sentiment de împlinire

Marți 23

pașii mei aveau un alt ritm

– mai alert

// între timp m-am îmbolnăvit

de prezentism filozofic

se tratează cu infuzie de hamei

 

m-am oprit

nu era vorba de regăsire sau acceptare

nici măcar de tonalitatea liniștii tale

și totuși

nu mi-a rămas mai mult

de un gol semitransparent în stomac

 

de fiecare dată când te îmbrățișez

învăț să mă suport

„eu sunt acolo unde timpul te sugrumă”

am încercat să scriu ceva –

cafeaua era amară

lumina era difuză

ca a unui bec cu halogen de 800w

andrex mă privea de parcă voia să se sinucidă

 

( andrex e un cățel

aveam trei ani și patru luni

îndesam în el jucăriile de la mc donalds

îi netezeam blana cu peria pentru păr a mamei

& îi sugeam botul strâmb până când

dispăreau toate reproșurile & țipetele

din capul meu )

 

derulam poveștile de pe snap

fără niciun interes

până te-am găsit

purtai un soi de lumină plumburie pe gene

cu ochii întredeschiși

& bărbia sprijinită pe vârful degetelor

te lăsai dezmierdată

 

oasele mele au îmbrățișat doar noptiera 

Frunză de toamnă

frunza-de-toamna-1440x957

mahmură se prelinge din cer

coboară ca pe o pânză de păianjen

– e beată de la vinul de aseară

 

bătrână începe să deseneze cercuri concentrice

pe planul ăsta neted & murdar

// vibrațiile ajung până la mal

Prima dată

20170416_184150[1]

totul era proaspăt & fraged

la fel de fraged ca o aripă lividă

de greutatea la care a fost supusă

de parcă ți-ai fi concentrat întreaga

credință într-un singur gest

| într-o singură mângâiere

 

erai pământ & două jumătăți de cer

te simțeam sub tălpi & sub unghii

mă mișcam în pielea ta albastră

ca într-o piele veche de șarpe //

un fel de dans letargic al dragostei

 

cuvintele tale erau liniștite

ca și copiii ale căror visuri

stau sufocate în gâturile lor

 

ți-ai dorit să plouă – știai că

fenomenul ține de încordarea ta

lub-dub lub-dub lub-dub 

ploaia îmi șoptea la ureche

vibrațiile ei armonioase & intense

 

lumina te iubea misterioasă

eram gelos

îți lăsai pleoapele să o alinte

dar

ți-ai așezat tâmpla pe pieptul meu

tremurând și moale

 

te-am sărutat pe frunte &

am plecat // 2-ul a ajuns în stație

ploaia s-a oprit